Prima întâlnire


   
  
      Drumul e lung până la destinație și dacă nu-i, îl face teama ta să fie așa.


Corpul tău începe să o ia razna și face ca situația în sine să pară o condamnare la moarte în care tu ești avocatul apărării, restul avocaților încurajându-te degeaba. Transpiri când nu e cald, te bâlbâi chiar de-ți repeți în gând subiectele făcute de acasă. O primă întâlnire se transformă în ceva atât de complicat încât pare că o să întâlnești un zeu și nu un om. Și gândul ăsta stupid te îndepărtează de natural, făcându-te să pari fals, nesigur și primejdios.

De ce să-ncerci să îți îmbraci normalul cu haine cât mai strâmte? De ce să te simți incomod când poți să fii tu însuți? bineînțeles, în limita bunului simț și adaptându-te la mediul în care urmează să intri.
O primă întâlnire cu o posibilă pereche, un interviu... Orice întâlnire stabilită, cu o persoană pe care nu o cunoști, cu scopul de a obține ceva, îți bagă adânc în minte ideea că trebuie să-ți ascunzi repede toate defectele și să creezi calități pe care nu le ai. Și pentru ce?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce să alegi pisici „maidaneze”?

Anxietatea – o luptă cu tine însuți!

Informații utile în bucătărie